Event report

Sinteza atelierului Descrierea atelierului Organizator: Ramona Strugariu, deputat european, Grupul Renew Europe Tema selectată: Valori și drepturi, statul de drept și securitate Data și ora: 18 septembrie (13:00-16:30) și 19 septembrie (08:00-17:30) Datele participanților Numărul de participanți 24 • Bărbați 10 • Femei 14 • Nedefinit Categorii socioprofesionale: • Agricultori • Meșteșugari, comercianți, antreprenori 2 • Cadre superioare de conducere și profesii intelectuale • Tehnicieni, maiștri și asimilați • Angajați 17 • Muncitori • Pensionari • Alte persoane care nu desfășoară o activitate salariată 5 Numărul de participanți pe grupe de vârstă 15-19 ani 1 20-24 de ani 5 25-29 de ani 15 30-34 de ani 3 40-44 de ani 45-49 de ani 50-54 de ani 55-59 de ani 60-64 de ani 65-69 de ani 70-74 de ani 75 de ani și peste Rezumatul atelierului Punctele-cheie ale atelierului: Evenimentul și-a propus să aducă laolaltă tineri și studenți români, reprezentanți ai tuturor regiunilor geografice, care să-și exprime în mod liber și structurat părerea despre direcția spre care se îndreaptă Uniunea Europeană, principalele vulnerabilități și provocări de adresat, precum și să-și prezinte și valideze propriile inițiative referitoare la modul în care ar trebui proiectat viitorul politicului, socialului și științei în interiorul Uniunii Europene. Evenimentul a strâns 24 de participanți, din mediul urban și rural, absolvenți de științe politice, drept, limbi străine, sociologie și studii economice, ale căror intervenții au fost moderate, prin metoda observației, de oameni politici (Ramona Strugariu și Diana Buzoianu), politologi și experți în relații internaționale (Ovidiu Raețchi și Sorin Cucerai), analiști comportamentali (Nansi Lungu) și oameni de știință (Cristian Presură). Ziua de 18 septembrie a fost dedicată preponderent aspectelor organizatorice și discuțiilor introductive, gândite să încurajeze și faciliteze procesul de cunoaștere reciprocă a participanților, să stabilească punți de încredere între participanți și moderatori și să creeze premisele pentru un cadru informal de dialog, care să fundamenteze niște linii clare de discuții. În prima parte a zilei de 19 septembrie, participanții au discutat despre ce este Conferința privind Viitorul Europei – așa cum este percepută ea de fiecare individ în parte – și au fost stimulați să descrie acest cadru de consultări prin intermediul unor cuvinte cheie. Cei mai mulți dintre participanți au asociat Conferința privind Viitorul Europei cu un punct 0 de schimbare a Tratatelor, exprimându-și astfel speranța că prin intermediul acestui proces, Uniunea Europeană va deveni o structură mai transparentă, mai apropiată de cetățeni și mai puțin „birocratică și elitistă”. O parte dintre participanți au făcut referire inclusiv la necesitatea unui transfer mai mare de prerogrative dinspre statele membre și UE, inclusiv legate de politicile educaționale și de tineret. Printre principalele provocări pe care participanții le-au adresat în timpul discuțiilor s-au numărat: lupta împotriva dezinformării și combaterea știrilor false; combaterea discriminării și limbajului instigator la ură, combaterea tendințelor de marginalizare, percepute de participanți drept „tot mai frecvente”, a unor anumite minorități (sexuale, religioase, etc.) și evoluțiile politice interne din țări asociate Parteneriatului Estic (protestele din Belarus, situația politică de la Chișinău, viitorul țărilor din Caucaz) și pericolul reprezentat de Rusia. Masa rotundă a fost urmată de o rundă de consultări aplicate cu privire la implicarea cetățenilor în conturarea viitorului proiectului european, cu focus pe 3 perspective diferite: social, politic și științific. Participanții și-au exprimat, în repetate rânduri, dorința ca Uniunea Europeană să investească din ce în ce mai mult în proiecte de dezvoltare a tehnologiei, de creștere a digitalizării și creării unei infrastructuri 5G sigure, care să faciliteze mai apoi dezvoltarea economică și să reducă clivajele Vest-Est și Nord-Sud. Mai toți au dat drept exemplu perioada pandemiei care a făcut ca o bună parte din activitățile cotidiene – inclusiv educația – să se mute cu totul în online. În a doua parte a zilei, cei 24 de participanți au fost încurajați să opteze pentru unul dintre cele 3 ateliere tematice: (1) Viitorul Europei: 1921 - 2021 - 2071? Cum s-au transformat speranțele în coșmar. Câteva concluzii utile pentru viitor, un secol mai târziu; (2) Instrumentele digitale pentru Europa cunoașterii științifice; (3) Viitorul și construcția partidelor politice europene. În cadrul primului atelier, participanții au fost încurajați să analizeze principalele elementele istorice din ultimii 100 de ani, care au fundamentat și justificat apariția proiectului european. Pornind de la trecerea în revistă a acestor elemente de către participanți – inclusiv a perioadelor de criză - moderatorii au facilitat tranziția către o discuție aplicată despre cum arată Europa prezentului și care sunt lecțiile de învățat pentru Europa viitorului, capabilă să gestioneze fenomene precum migrația, creșterea populismului și iliberalismului. Discuția a inclus paralele către perioadele istorice în care Europa s-a confruntat cu provocări similare cu cele din prezent, inclusiv migrația de după Primul Război Mondial: Participant: “Înainte de aplicarea „soluției finale”, însemnând omorârea a circa 6 milioane de oameni, dintre care un milion de copii, Europa a avut șansa poate de a schimba lucrurile, de a-i primi ca refugiați, dar a refuzat, prin Conferința de la Evian. Era greu să împărțim șase milioane la 32 de națiuni? S-ar prăbușit națiunile respective? Nu știu. Când mă raportez la problema refugiaților întotdeauna mă gândesc la asta”. În cadrul celui de-al doilea atelier, participanții au punctat cum tehnologiile digitale sunt parte din viața tuturor cetățenilor Europei. Cu toate acestea, lipsa de inovare reprezintă, din perspectiva participanților, o vulnerabilitate pentru Uniunea Europeană. S-a amintit că în UE, doar 40% din companii și IMM-uri au integrat și folosesc în mod regulat tehnologiile digitale în procesele lor de producție. Participanții au discutat despre necesitatea găsirii unui echilibru între promovarea inteligenței artificiale, tehnologiilor blockchain și proceselor de robotizare și automatizare și combaterea fracturilor sociale și inegalităților pe piața muncii. Participant „Tehnologiile trebuie gândite că niște elemente auxiliare centrate pe om, iar utilizarea lor trebuie reglementată astfel încât să ne asigurăm în continuare de respectarea drepturilor fundamentale, libertăților și valorilor din tratate”. În același timp, creșterea siguranței și interconectarea piețelor digitale au reprezentat, de asemenea, puncte de discuție în cadrul atelierului. Potrivit participanților, Uniunea Europeană nu face suficient pentru a contracara practicile comerciale înșelătoare ale comercianților din online, care vând produse ilegale și care nu respectă normele de siguranță din UE. În paralel, participanții care și-au ales să contribuie în cadrul celui de-al treilea atelier, au discutat despre rolul partidelor politice în reprezentarea intereselor cetățenilor la nivel european. Participanții au amintit adesea, în intervențiile lor, despre deficitul democratic și despre cum reprezentanții lor trimiși în Parlamentul European nu au putere egală de decizie cu Consiliul UE. Discuțiile au vizat și mecanismele pe care UE ar trebui să le adopte pentru a-i determina pe cetățeni să se apropie mai mult de mecanismele decizionale europene. Printre propuneri s-a numărat inclusiv alegerea directă, de către cetățeni, a președintelui Comisiei Europene pe baza unor liste transnaționale. Totodată, s-a vorbit despre oportunitatea ca Parlamentul European să capete puterea de inițiativă legislativă pe care, în prezent, doar Comisia Europeană o exercită. Principalele puncte de dezacord între participanți În general, participanții au împărtășit viziuni similare asupra temelor de discuție și au găsit puncte convergente în timpul dezbaterilor. Au existat totuși momente în care anumite grupuri de participanți s-au poziționat contrar față de opinia majorității referitoare la un posibil transfer suplimentar de prerogrative dinspre statele membre spre Uniunea Europeană. Unii dintre participanți și-au exprimat dorința ca domenii precum sănătatea și educația să între în sfera directă de competență a Uniunii Europene. Pentru alții în schimb, acest scenariu nu ar fi unul viabil din cauza diferențelor culturale și nivelelor diferite de dezvoltare socio-economică dintre statele membre. Stenograme: Participant: “Generațiile de politicieni hrănite de entuziasmul liberalismului și al proiectului european trebuie să dea dovadă de mai multă reziliență și să aibă contact mai mare cu oamenii. Nu cred că ne achităm bine de această responsabilitate. Știu că e frustrant, că explici greu, că ești atacat. Dar eu nu cred că avem altă soluție. În loc să ne retragem în bule, trebuie să construim mesaje eficient pentru public, legat de Europa. Trebuie să ne ducem și cu livrabile, cu o agendă politică și publică concretă, adaptată la nevoile lor din comunitățile specifice, dar să poți să le vorbești și despre chestiunile acestea de valori europene, liberale, democratice, într-un limbaj adaptat. „ Participant: “Piața europeană a muncii are nevoie de resurse și de diversificare, care vin din imigrație, cu tot cu modele culturale. Avem și noi nevoie de resursa asta umană. Iar combaterea migrației ilegale se face prin crearea de căi legale de acces. Poți s-o faci controlat. Se poate face, în etape, ca să nu te ia migrația prin surprindere de fiecare dată. Apoi, da, trebuie mecanisme externe, de intervenție în afara uniunii, să le îmbunătățim și să le diversificăm, pe partea de sprijin financiar, de schimburi economice. E nevoie de răspuns unitar, coordonat. De lideri care să își asume gestionarea mesajului politic național. Că nu ne invadează nimeni și care sunt avantajele, inclusiv pentru naționaliști.” Participant: “Este timpul ca Parlamentul European, care este ales direct de cetățenii europeni din 1979, să obțină putere decizională egală cu reprezentanții statelor membre din Consiliu asupra tuturor politicilor europene pentru a ajunge la un echilibru între puterea de decizie a reprezentanților cetățenilor și puterea de decizie a reprezentanților statelor.” Participant: “Modul în care se desfășoară acum alegerile europarlamentare este învechit și nu promovează subiectele europene pe agenda națională de discuție. Atâta timp cât competiția se dă între partidele de la nivel național, subiectele interne vor prevala.” Participant: “Nu este suficient să facem investiții masive în infrastructura digitală, UE trebuie să investească, alături de statele membre, în dezvoltarea abilităților digitale ale cetățenilor și în combaterea știrilor false legate de cum tehnologia va înlocui munca umană”.