Conferința privind Viitorul Europei
Conferința privind Viitorul Europei reprezintă șansa ta de a dezbate provocările și prioritățile Uniunii Europene în următorii ani.
Indiferent câți ani ai, de unde vii și ce faci, Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană vor ține cont de părerile tale și ale tuturor cetățenilor europeni.
Participă la cele patru dezbateri cu mine și invitații mei: actorul Marius Manole și campionii României la debate - Ana Coman, Miruna Cozianu, Teodor Grama și Edmond Vrânceanu, alături de Dragoș Ghimpe (moderator).
Ne vedem pe 15, 16, 17 și 18 decembrie de la ora 19:30 pe pagina mea oficială să discutăm despre:
Schimbări climatice și mediu
Valori și drepturi, statul de drept, securitate
Democrație europeană
Educație, cultură, tineret și sport
Voi transmite toate ideile și sugestiile primite în timpul dezbaterilor câtre colegii mei din grupul parlamentar Renew Europe și împreună le vom susține mai departe, în Parlamentul European.
Viitorul este în mâinile tale. Fă-ți vocea auzită!
#TheFutureIsYours
Event report
Punctele-cheie ale evenimentului: Evenimentul organizat live pe platforma Facebook a fost gândit ca un dialog deschis între Europarlamentarul Vlad Gheorghe și invitatul special Marius Manole, urmat de o dezbatere structurată realizată de Campionii României la dezbateri (Ana Coman, Miruna Cozianu, Teodor Grama și Edmond Vrânceanu și Dragoș Ghimpe (moderator). Utilizatorii platformelor sociale au putut interveni pe întreg parcursul evenimentului și după ce acesta s-a terminat, prin comentarii sau prin emailuri transmise live în timpul dezbaterii sau ulterior pe adresa vlad@vladgheorghe.ro Subiectele discutate: • Democrația europeană și importanța ei pentru cetățenii europeni • Fake news și modalități de combatere a fenomenului • Extremism și manipulare • Rata participarea la vot și relevanța acesteia pentru procesul democratic • Alegerile europarlamentare • Exercitarea dreptului la vot: opțiune personală sau obligativitate? Idei rezultate din dialogul deschis: • Democrația europeană înseamnă participare la vot, la alegerile pentru Parlamentul European o dată la 5 ani și nu numai. Deși rata de participare este în creștere, Uniunea Europeană ar trebui să transmită constant mesaje puternice că votul este important și contează. De asemenea trebuie să educe și să impulsioneze tinerii referitor la procesele electorale, pentru ca participarea acestora și implicarea ulterioară în spațiul civic să fie semnificative. • Dezinformarea, știrile false și extremismul în creștere reprezintă piedici pentru democrație. Uniunea Europeană trebuie să urmărească, să combată și să sancționeze derapaje de acest fel, înainte ca ele să ajungă de neoprit. Știrile false sunt periculoase, pentru că permit manipularea oamenilor nu doar de indivizi care vor doar beneficii personale, de exemplu, ci și de forțe care ne pot pune serios în pericol, precum Rusia. De aceea e nevoie de o implementare eficientă a Planului de acțiune pentru democrația europeană care să consolideze principiile democratice în țările membre prin alegeri libere și corecte, garantarea libertății presei și o luptă intensă împotriva dezinformării . • Odată aleși, parlamentarii europeni nu trebuie să piardă contactul cu oamenii care le-au acordat votul sau cu realitatea cotidiană în care aceștia trăiesc. Indiferent de dedicare sau de inițiativele legislative propuse, nu poți reprezenta cetățenii doar din confortul biroului de europarlamentar. Trebuie mers pe teren, trebuie vorbit cu oamenii. Trebuie să existe un dialog permanent în care oamenii să aducă în prim plan problemele cu care se confruntă, iar politicienii să le spună cum pot fi adresate aceste probleme, să îi informeze despre activitatea din Parlament și care sunt beneficiile concrete de care ei se bucură pentru că țara unde trăiesc este membră a Uniunii Europene. • Una dintre metodele prin care se poate opri avalansa de știri false și manipulări grosolane este să tai sursele de finanțare a celor care le răspândesc. În spatele acestor tip de mesaje rareori se află cetățeni bine intenționați care scriu sau susțin ceva fals din convingere. În cele mai multe cazuri vorbim de mecanisme bine puse la punct și finanțate inclusiv de politicieni și partide politice. Este nevoie ca Uniunea Europeană să vină cu reguli noi pentru publicitatea politică și finanțarea partidelor, iar transparența să fie o prioritate absolute. • Inițiativele europene care sprijină participarea cetățenilor la modul în care se iau deciziile ar trebui să fie promovate mai mult, iar campaniile de informare să fie foarte practice și explicite. Degeaba spui cetățeanului că poate trimite petiții în Parlamentul European, dacă nu îi și spui cum poate face asta. Procedurile trebuie să fie clare, necomplicate și ușor accesibile, iar oamenii trebuie să afle despre ele. Principalele puncte de dezacord între participanți au fost evidențiate în cadrul dezbaterii care a plecat de la premisa că Uniunea Europeană ar introduce votul obligatoriu pentru alegerile europarlamentare Ideile pro și contra care au reieșit din dezbaterea structurată sunt: • Obligativitatea votului la alegerile europarlamentare ar putea fi o soluție pentru ca oamenii să fie animați de o motivație mai mare de a se informa în legătură cu specificul acestor alegeri și al Uniunii Europene. Dacă în mod normal nu i-ar interesa subiectul, în momentul în care intervine obligativitatea apare și o raționalizarea acestui vot. Cetățenii vor fi nevoiți să își asume această responsabilitate și să facă o alegere în cunoștință de cauză, informați și în baza unor criterii. • Implicarea și motivațiile pentru mass-media de a participa pro activ la procesul de informare ar crește semnificativ în cazul în care exercitarea dreptului la vot devine obligatorie. Am vedea mai multe dezbateri televizate, mai multe interviuri, am putea cunoaște și recunoaște mai bine candidații și implicit alegerile cetățenilor s-ar face plecând de la o bază informativă mult mai completă. • Votul obligatoriu la alegerile europarlamentare ar putea fi o soluție potrivită și pentru a reduce dezinformarea naționalistă și eurosceptică. Vocea celor radicalizați, care cred că Uniunea Europeană este intruzivă și atentează la suveranitatea statelor membre și la identitatea națională este cu atât mai vocală cu cât partidele pro-europene nu se implică așa mult în campaniile pentru alegerile europarlamentare, bazandu-se aproape exclusiv pe nucleul lor electoral fidel și pe prezența redusă la vot. Dacă votul devine obligatoriu aceste partide vor fi nevoite să își folosească tot arsenalul în luptă și astfel cetățenii probabil că vor începe să fie informați despre oportunitățile pe care le oferă Uniunea Europeană și despre cum pot beneficia de programe cu finanțare europeană de care poate nu auziseră până atunci. Iar europarlamentari vor fi aleși mai puțini dintre cei eurosceptici sau naționaliști. • Absenteismul la vot este un barometru al unui eșec de campanie, iar soluția nu este obligativitatea exercitării votului, ci motivarea și provocarea politicienilor de a se implica mai mult, de a ajunge la oameni, de a le prezenta beneficiile Uniunii Europene și oportunitățile de rezolvare concretă a problemelor cu care aceștia se confruntă. Absenteismul e un semnal de nereprezentativitate și soluția nu este să-l fortezi pe om să te trimită în parlament, ci să devii relevant pentru el ca să-și dorească să îl reprezinți acolo. Ideile rezultate din comentariile participanților: • Este necesară o campanie informativă despre importanța votului. • Obligativitatea votului ar putea fi un succes în unele state europene, însă atunci când într-o țară rata de analfabetism este ridicată și un procent semnificativ dintre cetățeni nu au nicio idee despre ce înseamnă democrație, alegeri, stat de drept și alte astfel de noțiuni esențiale, șansele ca aceștia să fie manipulați cresc exponențial și o participare obligată poate aduce mai multe deservicii, decât avantaje. • Prezența la vot poate fi crescută dacă candidații sunt credibili, prezintă încredere, sunt corecți și îi preocupă problemele cetățenilor. Incompetența, implicarea în fapte penale și corupția candidaților sunt motive care îi fac pe oameni să renunțe la exercitarea dreptului de vot și să nu mai creadă că acesta poate schimba ceva.Share:
Share link:
Please paste this code in your page:
<script src="https://futureu.europa.eu/processes/Democracy/f/5/meetings/106492/embed.js"></script>
<noscript><iframe src="https://futureu.europa.eu/processes/Democracy/f/5/meetings/106492/embed.html" frameborder="0" scrolling="vertical"></iframe></noscript>
Report inappropriate content
Is this content inappropriate?
- Call us 00 800 6 7 8 9 10 11
- Use other telephone options
- Write to us via our contact form
- Meet us at a local EU office
- European Parliament
- European Council
- Council of the European Union
- European Commission
- Court of Justice of the European Union (CJEU)
- European Central Bank (ECB)
- European Court of Auditors (ECA)
- European External Action Service (EEAS)
- European Economic and Social Committee (EESC)
- European Committee of the Regions (CoR)
- European Investment Bank (EIB)
- European Ombudsman
- European Data Protection Supervisor (EDPS)
- European Data Protection Board
- European Personnel Selection Office
- Publications Office of the European Union
- Agencies
0 comments
Loading comments ...